Inca azi. Soarele.

Am deschis azi-dimineata ochii si am vazut lumina firava ce-si facea loc in colturile ferestrei...

Era  SOARELE.

Intr-o secunda m-am intristat dar si veselit in acelasi timp. Un oftat...

Ma gandesc cat de bun este Cel de sus cu noi, iar noi, cel mai adesea...total absenti,

Pentru mine momentul rasaritului, de dimineata, este unic, de neinlocuit....soarele este acea SANSA care ni se da in dar cu  fiecare zi...INCA mai rasare. V-ati gandit vreodata la asta?...

Spun asta, pentru ca  printr-atatea si atatea exista oameni "frumosi" pentru care el este lasat sa rasara.

In lumina soarelui, totul dar mai ales oamenii, sunt intotdeauna mai frumosi, mai calzi, blanzi...mai iubitori.

Azi, sa daruim un minut ,de la mine si voi, sa ne gandim, sa realizam si sa fim bucurosi de soare...

Ne imbraca trupurile si sufletele, 

INCA mai rasare....

There was only the Sun 

Above our...

Above our hearts...

Sorry Boys - The Sun

De unde...Bucuria.

20.03.2013...

Si ca data suna bine!

Ma reintorc pe blog cu primavara, cu Soarele, cu sufletul si zambetul pe care imi doresc sa-l impartasesc mai mult ca niciodata cu voi toti, cu....BUCURIA!

In ultimele zile m-am tot gandit ce sa scriu mai repede pe blog (pentru ca am foarte multe idei si ganduri pe care imi doresc sa le impartasesc si aici)...si mi-am dat seama ca nu mai au deloc rabdare sa fie scrise, exprimate..cuvintele despre bucurie... 

Ca sa fiu sincera pana la capat, nici eu nu mai aveam rabdare sa gasesc momentul asta si sa scriu. Intr-un bun sfarsit!

Despre bucurie...

Pentru mine si probabil pentru multi dintre noi sau voi este izvor din iubire; ne umple sufletul cu oxigen, cu viata, cu totul...ne este daruita intru totul si o daruim la randul nostru pe deplin. 

Nu cere niciodata nimic de la noi...decat sa ne mai amintim de ea,ca este acolo, atunci cand inima ni se inroseste ori invineteste...

Bucuria ne curateste de fiecare data acel "filtru", aura, pe care sunt sigura ca fiecare dintre noi il are de cand se naste..acela al puritatii, al copilariei, al nostru ca pui de oameni buni, neatinsi de pasaje abrupte sau trecatori nefericiti, de plumbul greu...

Ne incarca cu speranta si dorinta de a merge mai departe, de a fi si de a-i face fericiti pe oamenii din jurul nostru.

Este esentiala in viata mea! (sper ca si in a voastra!)...de multe ori mi-am spus "niciun lucru fara bucurie" sau "nimic fara bucurie"...adica tot ceea ce fac trebuie sa fie cu si  din bucuria vietii,  iar daca nu este cum v-am spus mai sus inseamna ca nu e asa cum ar trebui sa fie..cu adevarat.

Bucuria inseamna  SENS, inseamna A TRAI.

Ea nu are varsta, timp, graba, frica, indoiala, tara sau taram, limba, culoare, limite, tarm, judecata sau orice alt pic de negura...

Ea nu este "odata" sau "o data/ de mai multe ori" ci....este pretutindeni!

Este ca rasaritul mult asteptat de dimineata, ca ploaia  rara cu sageti soare, ca ciresii de mai ce asteapta timizi si  fara de  glas sa infloreasca in diminetile inca racoroase de mai, este un copil ce sufla din obrajii rumeni intr-o papadie,  este un fluture ce ni se pune pe umar si zboara dupa un timp, vazut doar cateva clipe de noi, cei ce suntem intr-o continua graba... sunt aripile de inger conturate carbuniu sub ochii unui suflet...

Numai din si cu bucurie iubim...

Si azi, intr-o zi atat de luminoasa ea este cu si pentru noi, oamenii...

In dar, de daruit...

Bucuria. 

    

10.17 Our Path Of Dreams...

Mesaj venit azi, 12 ianuarie dintr-o carticica veche de rugaciuni...visurile au un rost, un rost bun! 

Trebuie sa intelegem, sa acceptam si sa urmam aceste semne care ne dezvaluie calea noastra, frame by frame cu fiecare zi si noapte care vin cu Soare si Luna.

Sunt cele mai importante si trebuie sa ni le indeplinim! 

"Rostul visurilor de la Dumnezeu este de a scoate pe om din felurile incurcaturi, in care se sbate, de a-l imbarbata in alegerea cea buna pe calea vietii si de a-i zugravi cat mai viu in mintea lui pe Dumnezeu, Pronia Divina, si prezicerea celor viitoare."

~ Dreams are more prescious ~

Where there is desire...

There is gonna be a flame!

Asta spun si eu despre mine...

Astazi m-a tot incercat un sentiment, pot spune intr-un mod destul de bizar, de ciuda ca nu pot da un pic timpul inainte.

In ultima vreme am trecut prin tot felul de experiente (mai mult negative, trebuie sa recunosc) care m-au cam zdruncinat.

Imi doresc foarte mult sa scap de mai multe sentimente de "invinovatire" a mea : "de ce nu am facut asa?" "cum de m-am lasat....?" etc.....

In fine...cert e ca acum sunt pe "calea cea buna" si voiam sa va transmit ca am in mine o dorinta nebuna sa ascult muzica, sa scriu, sa compun si sa ma gandesc la clipele in care voi putea intoarce orice gest "marunt" pe care oamenii din jurul meu il fac pentru mine..azi am simtit ca trebuie sa scriu acest lucru ca o promisiune pe care s-o reinnoiesc fata de mine si de tot ceea ce-mi alcatuieste fiinta.
Ca sa reusim trebuie sa scapam de orice sentiment de invinovatire! 

Aici va las un exemplu de femeie putenica ce-si lasa o amprenta unica a personalitatii si firii ei in fecare piesa pe care-o compune si o interpreteaza sub umbrela unui timbru cu totul aparte.

But just because it burns
Doesn't mean you're gonna die
You've gotta get up and try try try

AURORA on the sky

M-am gandit sa postez astazi aceasta poveste frumoasa, as spune eu, despre numele meu si nu numai...

Ma pasioneaza numerele, numele, denumirile si povestile lor, in acelasi timp consider ca numele care ne sunt date la nastere nu sunt intamplatoare (ca de altfel oricare alt lucru, actiune, subiect despre care voi scrie la un moment dat pe blog) si mai stiu ca energia, intelesul  lor are o importanta semnificativa pe parcursul vietii noastre. 

AURORA BOREALIS a fost si va fi intotdeauna pentru mine o parte si o dovada din ceea ce numesc eu "iubire cereasca", mai mult decat un fenomen optic natural, un moment, senzatie care ma reduce la tacere pentru un timp...luciri imense ce danseaza deasupra lumii de nenumarate ori, imagini ce-mi aerisesc sufletul si-mi lasa imaginatia sa-mi scriu visele in fiecare zi ...

Povestea spune ca EOS este la greci, zeita diminetii, corespunzatoare Aurorei din mitologia romana. In fiecare dimineata ea coboara din ceruri si alearga printre nouri intr-un car tras de cai iuti, vestind ivirea zorilor si rasaritul primelor raze de soare. Era fiica lui Hyperion si a Theiei si sora cu Helios si Selene. Cu Astraeus a avut mai multi copii, printre care vanturile pe nume: Boreas (vantul noros de miaza noapte), Notus (vantul umed de miaza zi), Euros (cel de rasarit) si Zephyrus (vatul bland de apus), purtatori de nori bogati in ploaie.

(Pictura in ulei de Evelyn De Morgan(1850-1919) - "Zeita Eos" - 1895, se gaseste in Columbia Museum of Art, Columbia, South Carolina, USA)

Se spune ca Eos si-ar fi atras mania Aphroditei, care a surpins-o odata cu zeul Ares. Ca sa se razbune, zeita dragostei a facut din Eos o vesnica indragostita. Intr-adevar, existent ei este plina de episoade amoroase: l-a rapit pe Orion si l-a dus cu ea in insula Delos, l-a rapit pe Cephalus si l-a dus cu ea in Syria, unde i-a daruit un fiu – Phaethon, la rapit, in sfarsit pe Tithonus si l-a dus cu ea in Aethiopia, unde i-a daruit doi fii, Emathion si Memnon.

La rugamintea ei, Zeus l-a facut pe Tithonus nemuritor, uitand insa sa-I daruiasca si tinerete vesnica. Tithonus a devenit intr-adevar nemuritor, imbatranind atat de rau incat Eos, rusinata, l-a zavorat in palatele ei de unde n-a mai iesit niciodata.

(Pictura  in ulei de  Gérard de Lairesse (1640-1711) - "Apollo si Aurora" - 1671, se gaseste in Metropolitam Museum of Art, New York City, USA)

Va doresc si voua sa va lasati sau indreptati gandurile, macar pentru cateva clipe, catre toate acele lucruri care va inspira viata si pot da impulsuri vitale, de bucurie catre sufletul vostru. :)

Fragili - Ai timpului ostasi.

Ne nastem tremuranzi 

Sub unde pale 

De timp 

Fara masura 

Ne strangem ochii 

Mijiti de veacuri

Fara a intelege 

Intru totul 

Care-i a omului

Natura.

S-apoi incepem 

Sa scormonim 

Fara-ncetare

Cum

De ce

Si 

De la cine

Vine viata

Muritoare.

Iar de cadem

Ne ridicam

Ca de...

Avem putere

Din carari 

Batatorite 

De-a altora

Menire.

Destinul 

Nepripit

Ne tine

Fiindca stie 

Intr-atat de bine

Cat de fragili 

Suntem noi 

Ai timpului

Ostasi...

Apa zilei in care cerurile-nalte se deschid...

Astazi, Fiul Lumii cufundat in bratele ridcate ale Iordanului, readuce intregii omeniri puterea Duhul Sfant; prin forta cereasca, Vestitorul, „Cel mai mare dintre cei nascuti dintre femei”- Ioan Botezatorul  ingroapa in etern omul timpului cel vechi, si da prin harul cel sfant botezul marturisirii, iertarii, si curatirii peste fiinta Mantuitorului - Inviind ca Om Nou din cele trei afundari in apele raului, izbaveste si sfinteste intreaga Creatie ingenuncheata si inlantuita de povara pacatului primilor oameni dintre noi.

Un rastimp, cand cerurile se deschid spre om, dedicat purificarii naturii, apelor, si nu in ultimul rand a fortelor raului. 

Tot azi, "Gerul Bobotezei" nu sperie pe nimeni; una din nenumaratele traditii ale poporului roman crestin continua sub noi generatii de ingeri vii - suflete curajoase se arunca in ape inghetate dinspre Dunare sau de la malul Marii Negre sa aduca spre tarm crucea de lemn, aruncata de preotii ortodocsi, si-si lasa fiintele sa primeasca glasul valurilor limpezi trezite de bucuria indumnezeirii. 

APA ne priveste mai mult decat orice ne-am putea imagina: ne trezeste, ne curateste, ne tine in viata, ne da totul pentru tot ceea ce inseamna vietuire pe pamant...ne linisteste si ne boteaza..pe fiecare in parte! 

Ne este oglinda si fereastra spre alte lumi...

Ziua de azi mi-am daruit-o ei (apei), acestei minuni a lui Dumnezeu si sper ca gandul meu sa ajunga de azi pana in cele mai indepartate timpuri, in viitor...in cele mai frumoase locuri ale tarii mele si ale acestei lumi, de la Lacul Balea spre lacul glaciar Jökulsárlón din Islanda.

Unica... APA este GENEZA VIETII